Asa cum v-am promis am scris acest articol.  Stiu cat de putine informatii sunt pe aceasta tematica, neavand o cauza precisa este greu de abordat problema.  De aceea am incercat sa imbin partea teoretica cu multe exemple pentru a va ajuta sa aplicati aceste exercitii. Problemele de alimentatie in randul copiilor cu autism pun multa presiune asupra parintilor, lucru care poate duce la perturbarea meselor in familie, terapia aba va poate ajuta.

ALIMENTATIA- un proces complex

Ca sa intelegem alimentatia, trebuie sa analizam fiecare parte componenta. A manaca este un fenomen complex ce implica de multe ori aspecte pe plan senzorial (gust, textura, intervin de asemenea si partile senzoriale ale mediului inconjurataor: mediu zgomotots, calm..) pe plan motric (tulburari de masticatie si de glutitie), cognitiv ( prezicerea gustului alimentelor ca fiind aversiv, ce duce la respingerea acestora) si sociale (reguli, cultura). In probleme de alimentatie a copilului cu autism pot fi dezechilibre pe unul sau mai multe planuri. Pentru a-l ajuta trebuie identificat acest dezechilibru.

TULBURARI DE ALIMENTATIE

In terapia aba exista 3 dimensiuni pe care sa le luam in calcul atunci cand discutam de tulburarile de alimentatie : cantitate, diversitate si comportament. Comportamentele in refuzul alimentelor poate varia in functie de situatie – trebuie evaluata pe mai multe zile si in contexte diferite. Trebuie sa se faca distictia dintre “normal” si “problematic”, unele retineri in consumarea unor alimente la o anumita varsta sunt normale, prin urmare tineti cont de nivelul de dezvoltare al copilului. In DSM IV tulburarile alimentare au fost au fost atribuite unor boli precum anorexia mentala, bulimia. In schimb problemele alimentare implica mai multe domenii. Antentie, chiar daca o problema alimentara nu este si o tulburare alimentara nu inseamna ca nu trebuie sa o tratati cu serozitate, poate avea consecinte grave.

AUTISMUL SI TULBURARILE ALIMENTARE
Exita putine studiu pe aceasta tematica. Problemele de alimentatie pot avea surse diferite: inainte de interventie este indicata vizita la un medic specialist pentru a exclude cauzele medicale (fiziologice, alergii…). Cele mai frecvente probleme alimentare intalnite la persoanele cu autism sunt preferintele si selectivitatea alimentelor, tendinta de a manca putin sau de a avea ritualuri fixe.

AUTISMUL SI TULBURARILE ALIMENTARE – cadru teoretic
Nu exista o cauza exacta de ce apar aceste probleme in cazul persoanelor care sufera de autism, dar cateva contexte teoretice au permis dezvoltarea unor ipoteze.

Ipoteza 1: Teoria integrarii senzoriale
Atunci cand mancam exista numerosi stimuli. O persoana in mod normal are niste filtre care-i permite sa regleze acesti stimuli. Persoanele care sufera de autism, aceste filtre sunt iregulate, fie sunt prea active ceea ce cauzeaza hiporeactivitatea (Refuza sa manance amestecat, are un numar limitat de culor in farfurie, mananca mereu aceleasi alimente, dezgust pentru alimente care au un miros pregnant, afectat de zgomotul din exterior, dificultati in diversificarea alimentelor) sau pasive cauzand hiperactivitatea (Lipsa de interes pentru mancare, preferinta pentru alimentele picante, distinge foarte putin gustul, ascunse printre jucarii, indiferent la zgomote).Trebuie tinut cont de faptul ca hipo/hiperactivitatea pot varia in functie de diferiti factori: oboseala, contextul…

Fiti atenti la stimuli inainte si dupa masa, pentru a evita o multitudine de stimuli care ar agrava situatia alimentara, pentru ca apoi copilul nu va mai putea face fata altor alimente, mai aes daca sunt necunoscute. Ar putea fi interesant de filmat din spate un copil autist care mananca pentru a avea o viziunea mai clara si mai ampla asura problemei. Cateva explicatii sunt legate de aceasta teorie: primordiale sunt alimentele pe care le prefera pentru continut, cand este asezat la masa sa aiba suficient spatiu, atentie la zgomotele din exterior, atentie la mirosurile din exterior (inchideti usa) sau mirosul alimentelor (puneti capacul, lasati sa se raceasca).

Ipoteza 2: Teoria orbirii contextuale ( analiza diferita a informatiilor si atribuirea de semnificatii specifice).cei care au autism au un mod de a gandi diferit. Daca incercati sa-i intelegeti va poate ajuta sa dezvoltati cu acestia o mai buna comunicare. Aceasta teorie (Vermeulen 2009) afirma copii autisti nu folosesc in mod spontan contextul in care se afla pentru a-I da o semnificatie, pentru a intelege o situatie.
Exista 3 moduri in care aceasta teorie poate influenta alimentatia:

1. Identificarea si evaluarea alimentelor

Mediul inconjurator este constituit la baza de “ asocieri fixe”. Cea mai mica modificare a produsului sau mediului (schimbarea ambalajului, marca, schimbarea locului) poate cauza, in cazul persoana cu autism sa nu mai recunoasca alimentul, deci il refuza.

2. Intelegerea ritualului de masa

Identificarea unei situatii alimentare diferite de mesele principale ale zilei, ii va permite copilului autist sa se simta in siguranta ce-l va determina sa accepte sa manance, sa guste alimente noi pentru ca va sti ca tot ceea ce I se propune in acea situatie il poate refuza sau nu.Fiecare din aceste situatii trebuie adaptata in functie de copil, de observatiile pe care le-ati inregistrat, de nivelul sau intelectual, de progresul sau…).

  • Unde trebuie sa mananc? daca exista o schimbare a locurilor la masa etc. mereu in acelasi loc, acolo unde nu sunt alti distractori, mereu acelasi scaun (puteti desena pe el un simbol spre ex.); daca exista vreo schimbare trebuie sa consultati copilul.
  • Cand trebuie sa mananc?  o decalare a mesei cu 15 minute poate fi uneori destul de perturbatoare!- Mese la ore fixe, interzicerea gustarilor intre mese (parintele decide in acest caz) pentru a avea un impact mai mare asupra comportamentului, anuntati-l de fiecare daca cand trebuie sa guste ceva nou.
  • Ce trebuie sa mananc? schimbati meniul de fiecare data ; dati-i meniul in avans, adaptat preferintelor lui (in functie de copil : scris, imagini, aratati-I ce aliment va fi cald, care va fi rece, ce trebuie mancat/gustat dar asigurati-l ca se va simti bine. Unii copii, cateodata, se vor simti anxiosi daca stiu dinainte meniul, in cazul acest oferiti-I meniul la masa.
  • Ce cantitate trebuie sa mananc? Trebuie sa mananc tot de pe masa? incepeti cu o portie foarte mica (in fata copilului) pentru a avea mai multe sanse de reusita, sa aiba pe o farfurie separata o mostra din ce trebuie sa guste, si pe o alta farfurie ce trebuie sa manance.
  • Pentru cat timp trebuie sa stau la masa? reguli clare;  meniu sau cardul cu secventialitatea pentru a vizualiza sau toate farfuriile puse pe masa, nu se va ridica pana cand nu sunt terminate.
  • De ce trebuie sa mananc?  Nu-mi place, si sunt obligat? gasiti elemente de interez care sa-l motiveze: farfurie cu eroi, aranjarea mancarii intr-o anumita pozitie ( desenati o fata spre ex.), posibilitatea unei ecompense (dar folositi-o cu atentie: recompensa nu trebuie sa fie neaparat una materiala..)
  • Cum trebuie sa mananc?  De unde stiu daca am voie sau nu sa mananc cu degetele?  folositi o secventialitate pe imagini
  • Ce trebuie sa fac dupa ce termin de mancat?  discutati, spala vasele, diferit in functie de situatie.

3.Crearea unor idei eronate

Un eveniment neplacut poate duce la crearea unor idei eronate, care vor fi usor de inlaturat. Spre ex. Daca aude ca cineva s-a innecat cu un os de la peste poate sa-l determine sa nu mai manance peste niciodata.
Sper ca aceste exemple il vor ajuta pe copilul vostru sa se bucure de fiecare moment petrecut alatori de familie si sa guste cu placere ciocolata.

Ai un copil care intampina aceste dificultati sau cunosti pe cineva cu aceste tulburari? Suna-ne acum 0724 730 610 sau acceseaza pagina de contact si lasa-ne un mesaj.