Mai multe despre teoria integrarii senzoriale

Pentru ca feedback-ul din partea tuturor a fost unul pozitiv pentru acest subiect, m-am gandit sa continui articolul pentru ca sunt foarte multe lucruri pe care le stiu si vreau sa le impart cu voi.

Toate problemele de alimentatie trebuie tratate?
Nu! Trebuie identificate probemele si consecintele acestora si trata problemele daca repercursiunile sunt suparatoare. Consecintele sunt impartite pe doua nivele: medicale (obezitate, diabet, prea slab, cu anumite carente) si sociale (retragre, sentimentul de excludere sociala, badjocora)

Trebuie sa vedeti daca sunt mai multe avantaje decat dezavantaje (ex: pentru un copil cu un retard sever, poate fi dificil de explicat explicatia tulburarii alimentare, introducand alimente noi se poate ajunge la refuzul total de a manca). Faptul ca se hranesc in mod diferit nu inseamna ca au probleme de alimentatie. Deasemenea exista copii care nu suporta sa aiba alimente amestecate in farfurie. Cele mai frecvente probleme de alimentatie identificate de parinti consta in selectivitatea excesiva a alimentelor in materie de gust, textura, ambalaj si o rigiditate in ceea ce priveste modul de aranjare a mancarii in farfurie.

Problemele de alimentatie pot avea diferite cauze. Pot fi cauzate de o problema medicala, de alergii, de probleme de motricitate sau de medicamente. O evaluare complexa a unui coordonator BCBA sau a unui logoped va poate ajuta. Noi mancam folosindu-ne de simturi. Prima etapa in a intelege aceasta tulburare este intelegerea selectiei si integrarii stimulilor senzoriali. Atunci cand mancam, corpul nostru este invadat de o multitudine de stimuli. Vedem mancarea, o gustam, o auzim mestecand-o.

Formulati ipoteze:
De ce au ei dificultati de a manca (observarea comportamentelor in situatii diferite: putem spune ca un copil este hipersensibil la texturi daca aceasta hipersensibilitate o manifesta si in alte contexte); fiecare copil e diferit, situatiiile trebuie adaptate in functie de nevoile acestuia; asteptati-va la evenimente neplanificate (ex. Un copil se decide la un moment dat sa guste ceva, nu exagerati cu complimentele sau remarcile referitoare la acest subiect); colaborati cu intreaga echipa care lucreaza cu copilul pentru a stabili obiective comune, pentru mai bune rezultate; faceti distinctia intre situatiile de predare (cum sa manance) de situatiile in care copilul mananca; exista posibilitatea de a crea situatii de invatare separate, locuri diferite cu obiective diferite pentru masa de pranza el trebuie sa manance tot dar pentru situatia de invatare, poate sa tina in mana, sa miroasa, si pentru a face legatura intre cele doua situatii, trebuie sa fie un punct comun ex. Aceeasi farfurie din care mananca si la masa. Diversificati alimentele pe cat posibil, daca copilul mananca putin dati-I sa manance ce vrea dar in diferite forme. Difersificati putin cate putin si aveti rabdare.
Obisnuita, gustul, mestecatul si inghititul sunt cele 4 etape de predare.

  1. Obisnuinta –  cu mirosul, cu textura, prin joc- construim un castel din legume, omuleti din cartofi.
  2. Gustul – sa se obisnuiasca sa puna limba pe diferite alimente pe care vrem sa i le introducem in alimentatia lui(nu inseamna sa mestece, sau sa inghita sa-i placa, ci sa gaseasca curajul sa manance si sa nu spuna ca nu-i placa.
  3. Muscatul si mestecatul – pentru ca pe masura ce mestecam alimentul acesta isi schimba gustul si textura si trebuie obisnuit cu aceasta, pe etape;
  4. Inghititul in cantitati mici – atunci cand inghite un aliment nou are dreptul sa bea apa, sa-l manance cu un aliment pe care-l mananca de obicei.

Toate acestea trebuie adaptate pentru fiecare ipoteza, dati-i sfaturi pe care copilul ar fi capabil sa le urmeze, construiti situatii cat mai naturale, puneti-i intrebari, testati si actionati. Concentrati-va pe progres, faceti o agenda pentru micile victorii. Pentru a intelegem mai bine tulburarile de alimentatie trebuie sa analizam cu atentie cele 4 simturi si sa le aplicam in functie de situatie.

GUSTUL

Exista 4 gusturi diferite (sarat, amar, acru, dulce). Unele alimente au un gust destul de pronuntat cum ar fi lamaia, cafeaua, zaharul, cipsurile, majoritatea lor contin gusturi diferite in proportii diferite. Daca gustul nostru este hipersesibil, atunci anumite alimente pot fi percepute a fi mult prea puternice ca altele, Aceste persoane incearca diverse combinatii pentru a scapa de aceasta senzatie puternica spre exemplu: diminuarea intensitatii gustului amestecandu-l cu ketchup sau punand multa sare pe alimente, mananca doar alimentele cunoscute si nu diversifica alimentele.

MIROSUL

Multi dintre noi nu stim asta, dar gustul in proportie de 75% este influentat de miros. Imaginati-va sa aveti un miros hipersensibil si cu fiecare miros pe care-l intalniti sa va simtiti ca si cand ati mirosi o branza frantuzeasca. Va prezint cateva exemple prezente deseori in cazul persoanelor cu autism: nu vor sa accepte decat mancarurile reci pentru ca cele calde au un miros mai pronuntat, sa refuze alimentele cu un mirois puternic, sa ceara ca recipientul cu mancare sa stea cat mai departe de ele.

TACTIL

A manca nu inseamna doar o vedea, a o simti a o mirosi. Deasemenea o si atingem. Mancarea poate fi tare, moale, calda, rece, fierbinte. Acesti stimuli sunt asimilati ca un intreg. Persoanele cu o hipersensibilitate tactila pot avea o experienta nelacuta la atingerea alimentelor. Unele texturi pot fi dezagreabile la atingere sau dificil de a accepta o combinatie. De exemplu : accepta doar alimentele pasate sau crocante, fara sa accepte bucati de paine in alimente care ar trebui sa fie cremoase, cum ar fi iaurtul, sa ai mereu senzatia ca simti fiecare textura. In ceea ce priveste mestecatul, in cazul persoanelor cu autismexista o dificultate. Se presupune ca unii copii accepta cu greu textura alimentelor atunci cand o mesteca. Cu fiecare mestecat gustul, mirosul alimentelor se schimba. Mancarea amestecata cu saliva are un gust si o textura diferita. Fiecare miscare a dintilor produce diferiti stimuli cu care acestea ar trebui sa se confrunte. Probleme de comportament apar in acest moment pentru ca multe dintre aceste persoane nu au deprinderile necesare de a trece peste aceasta etapa.

AUZUL

Si pentru a incheia, sunetul este cel care influenteaza o buna alimentatie. Nu zgomotul din farfuria noastra (doar daca puiul este inca viu atunci cand il mancam) ci sunetul alimentelor pe care le mestecam si inghitim. Daca este hipersensibil la zgomot : refuza toate alimentele crocante pe motiv ca fac un zgomot dezagreabil atunci cand sunt mestecate, sa refuze mancarea moale din cauza modului in care trebuie se mesteca.

Ai un copil care intampina aceste dificultati sau cunosti pe cineva cu aceste tulburari? Suna-ne acum 0724 730 610 sau acceseaza pagina de contact si lasa-ne un mesaj.